Intro: am zburat cu blue air. Da, stiu, sunt calic, da’ pula mea, ma duc la un interviu si am de ales intre 600 euro sau 6.5 milioane dus-intors. Hai, voi ce-ati fi ales? Bine, bine…Recunosc, daca eram 100% sigur ca-l iau sau macar banuiam cat de prosti sunt, imi luam bilet de ceva sute de euro. Asa, “la risc”, pula mea…

Treaba e cam asa: astia de la blue-air sunt niste jigodii, niste muisti, niste cretini, niste imbecili, niste inumani, niste zdrente care ar trebui batute cu pula peste muie nonstop. Ei pleaca de pe Baneasa, iti cer sa vii cu 3 (TREI) ore inainte de zbor pentru checkin, esti tinut ca o pizda muista acolo, transpiri ca un bou si mori de nervi, ii doare-n pula. Cozi imense la check in si la intrarea aia spre autobuzul de mana a 15-a. In timpul asta, angajatii isi bat joc de clienti, la modul ala , discuta prin statii de uite-i si pe prostii astia care pleaca la furat. Cu o ora inainte de plecare, nu i-au mai lasat pe doi la check in, auzeam discutia in radio, ce pula mea, cine se cred astia, li s-a spus sa vina cu trei ore inainte, ei vin doar cu una? Da.

Bun, to the point: vine momentu’ plecarii. Logic, cu 3 ore inainte eram pe aeroport, pregatit sa fac spume. Am numarat vreo … 60 de birouri de-alea de check in. La toate, 2-3 pizde, cu vreo 10 oameni la coada. La blue air, pe Luton, o singura pizda si-o coada de vreo 100 de persoane. Era intinsa ca alea de la ratii de pe vremuri, pe 3 randuri, dupa care cotea la stanga, ca ajunsese la capatul incaperii. Aia de blue air, englezoaica, isi cam facea unghiile si mai vorbea la telefon, in timp ce romanii si englezii de la carnival collective (ceva, nu stiu ce, da’ erau si ei acolo) faceau crize de nervi.

Astia ajunsesera sa mearga sa-si ia de mancare, sa manance la coada, sa plece cate juma’ de ora la plimbare “lasand loc” etc etc. Eu la coada, imi repetam “mda, mda, mda, it will pass…” asa, litanie. Urmatoarea parte cu bold, pentru ca la partea asta am IUBIT ANGLIA. Mi se rupe pula de cum o interpretati.

Apare o englezoaica de-aia tipica in uniforma fosforescenta. Cand zic tipica, zic pistruiata, cu vreo 10 kg in plus, privire tampa, politicoasa din cap pana-n picioare. Se duce direct la tipa aia de la check in, care, in spiritul blue air, isi privea clientii in sictir si mai freca nitel carasul. Redau conversatia:

“Excuse me…this huge queue…are these your customers?”
“I…guess so”
“You GUESS so?”
“Yes I think they are”
“Oh, ok. Your clients are leaving unattended luggage all over the airport, as the queue is too slow. They’re also blocking access to (n-am inteles). This part of the airport isn’t (n-am inteles)”
“Well, that’s not my fault”
“Yes it is. Call your guys and have them bring 2, NO, THREE more people and get it over with NOW”
“I can’t do that”
“It’s either that or I’m evacuating the area and shutting down your office. This isn’t YOUR airport, it’s MINE and they’re people, not cattle”

Traiasca in pula mea masurile anti-terorism. Pai, cum sa stea o englezoaica sa vada o coada pe 3 randuri cu bagaje abandonate si oameni dormind langa ele, in timp ce 100 de oameni blocheaza accesul la diverse si pun in pericol o potentiala evacuare?

AI AUZIT, BA, SHERIF USSAMA SAU CUM SLOBOZ TE CHEAMA, LUA-TI-AS CUVINTELE ALEA FRUMOASE DE PE PLIANTE IN PULA? (asta-i chelul de CEO blue air). Smart flying pe mortii ma-tii de labagiu, a fost prima si ultima data cand ai luat vreun leu de la mine, tu si muistele alea de pe Baneasa. Sa-ti pis romanca aia care te-a luat de barbat in gura.

In Romania, va da mana sa va bateti joc de calatori. Da’ in Anglia, va pune la flotari o amarata de-aia de la airport security, cel mai probabil una care n-are gun si lucreaza cu juma’ de norma.

De aici… Pentru aici

Melodia din noua reclama Pepsi are acum si videoclip.

Descarca (download) Eu cand vreau sa fluier, fluier.

Smiley – One woman (feat Mandinga)

Smiley – Love is for free (feat Pacha Man)